Contribuția sectorului deșeurilor la emisiile de metan în România: evoluții și factori determinanți

Emisiile de metan din sectorul deșeurilor au reprezentat aproximativ 23,9% din emisiile totale de CH₄ ale României în 2021. Emisiile din acest sector sunt generate în principal de descompunerea anaerobă a deșeurilor organice în locurile de eliminare a deșeurilor solide (depozite de deșeuri). Eliminarea deșeurilor solide a contribuit cu 66% din emisiile de metan din sectorul deșeurilor în 2021, reflectând creșterea generării de deșeuri ca urmare a creșterii consumului populației și a îmbunătățirii nivelului de trai. Între 1989 și 2021, emisiile provenite din eliminarea deșeurilor solide au crescut cu 192% ca urmare a extinderii depozitelor de deșeuri gestionate. Metanul este emis și din tratarea și evacuarea apelor uzate, contribuind cu 31% la emisiile de metan din sectorul deșeurilor în 2021. Tot în 2021, România avea 47 de depozite de deșeuri gestionate și a eliminat treptat depozitele de deșeuri negestionate, în conformitate cu reglementările europene.

Depozitarea deșeurilor municipale în România: contribuția la emisiile de Metan și avertismente pentru 2025

O evaluare de avertizare timpurie referitoare la obiectivele pentru 2025 privind deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje2 , realizată de Agenția Europeană de Mediu în contextul punerii în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile (2008/98/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/85), arată că România a generat aproximativ 5,5 milioane de tone de deșeuri municipale în 2020, ceea ce corespunde unei cantități de 287 kg pe cap de locuitor, semnificativ sub media UE de 505 kg pe cap de locuitor. În ciuda acestei producții mai scăzute pe cap de locuitor, România se bazează foarte mult pe depozitarea deșeurilor, peste 70 % din deșeurile municipale fiind trimise la depozitele de deșeuri. Această dependență puternică de depozitarea deșeurilor contribuie la emisiile de metan, deoarece materialul organic din depozitele de deșeuri se descompune anaerob, eliberând metan.

Provocările reciclării în România: decalajul față de obiectivele UE pentru 2025

Raportul subliniază că rata generală de reciclare a României a fost de 13,7% în 2020, cu mult sub obiectivul UE de 55% până în 2025. Acest decalaj indică o provocare semnificativă în atingerea viitoarelor obiective de reducere și reciclare a deșeurilor. Co-incinerarea în cuptoarele de ciment și instalațiile de compostare/digestiere pentru deșeurile organice există, dar rămân subdezvoltate.

Gestionarea deșeurilor biologice în România: capacități limitate și impactul asupra emisiilor de metan

Capacitatea de tratare a deșeurilor biologice a României în 2020 era de numai aproximativ 500 000 de tone pe an, cu mult sub nivelul estimat de 1,7 milioane de tone de deșeuri biologice generate anual. Majoritatea deșeurilor biologice ajung în continuare în depozitele de deșeuri, contribuind semnificativ la emisiile de metan. Deși există planuri de creștere a capacităților de compostare și de digestie anaerobă, doar aproximativ 27 % din deșeurile biologice pot fi tratate cu instalațiile actuale, subliniind necesitatea unor investiții mai mari în gestionarea deșeurilor organice.

Extinderea instalațiilor de compostare și digestie anaerobă: oportunități pentru reducerea emisiilor de metan în România

Extinderea instalațiilor de compostare și digestie anaerobă pentru tratarea deșeurilor biologice ar putea reduce semnificativ emisiile de metan. Investițiile planificate în instalațiile de digestie anaerobă din 32 de județe, cu o capacitate totală de 812 000 de tone pe an, reprezintă o oportunitate de gestionare mai durabilă a deșeurilor biologice.

Modernizarea instalațiilor mecano-biologice: Cheia reducerii deșeurilor depozitate în România

Planurile de modernizare a instalațiilor de tratare mecano-biologică (MBT) și a instalațiilor de sortare ar putea îmbunătăți captarea deșeurilor reciclabile și organice, reducând volumul de deșeuri trimise la depozitele de deșeuri. Cele 20 de instalații MBT existente au o capacitate combinată de 950 000 de tone pe an, dar sunt necesare investiții suplimentare pentru extinderea și modernizarea acestor sisteme.

Gestionarea apelor reziduale în România: progresul limitat față de standardele UE

Conform celor mai recente rapoarte3 , 70% din populație este conectată la sisteme de tratare a apelor urbane reziduale, însă numai 47% din apele reziduale colectate sunt supuse unui tratament complet, inclusiv îndepărtarea nutrienților pentru zonele sensibile. Acest procent este inferior standardelor UE, iar România continuă să se confrunte cu dificultăți în modernizarea infrastructurii de gestionare a apelor reziduale, în special în zonele rurale, unde accesul la serviciile de gestionare a apelor reziduale rămâne limitat.

Modernizarea stațiilor de tratare a apelor uzate: reducerea emisiilor de metan și beneficiile economice în România

În 2020, în România funcționau 1 246 de stații municipale de tratare a apelor uzate și 822 de instalații industriale, însă multe dintre acestea sunt învechite și nu dispun de infrastructura necesară pentru a se conforma pe deplin Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Stațiile de tratare a apelor uzate reprezintă o sursă importantă de emisii de metan, în special datorită digestiei anaerobe a materialelor organice în timpul tratării apelor uzate. România are un număr limitat de instalații echipate cu tehnologie de captare a metanului, necesară pentru a reduce aceste emisii. Extinderea sistemelor de recuperare a metanului ar putea oferi atât beneficii economice, cât și de mediu, prin utilizarea metanului ca sursă de energie.

Provocări în sectorul deșeurilor

Gestionarea creșterii rapide a producției de deșeuri a reprezentat o provocare majoră, deoarece capacitatea de eliminare a deșeurilor și tehnologiile de captare a metanului la depozitele de deșeuri sunt încă în curs de dezvoltare.

Eforturile de îmbunătățire a eficienței recuperării metanului din instalațiile de tratare a apelor reziduale au înregistrat progrese, însă multe instalații mai vechi nu dispun de infrastructura necesară pentru reducerea adecvată a emisiilor.

Deșeuri