Energie

Emisiile fugitive din sectorul energetic: contribuția extracției și transportului la emisiile de metan în România

Emisiile fugitive din sectorul energetic au reprezentat aproximativ 38,9% din emisiile de metan ale României în 2021. Această categorie include emisiile de metan provenite din extracția cărbunelui, extracția petrolului și producția și transportul gazelor naturale.

Emisiile de metan din mineritul cărbunelui: contribuția minelor active și abandonate în România

Industria extractivă a cărbunelui, concentrată în Valea Jiului, este cea mai mare sursă de emisii fugitive de metan. Metanul este eliberat atât în timpul procesului minier activ, cât și din minele abandonate. În 2021, emisiile de metan din mineritul cărbunelui în România au fost estimate la 255,73 kilotone de CH₄. Acest total include atât emisiile din operațiunile active de extracție a cărbunelui, cât și emisiile din minele abandonate. Emisiile din mineritul cărbunelui contribuie semnificativ la emisiile totale de metan din sectorul energetic al României. 

Emisiile persistente din minele de cărbune abandonate: scurgeri de metan și eforturi limitate de recuperare în România

În 2021, emisiile de metan din minele de cărbune abandonate din România au fost estimate la 197,47 kilotone . Această valoare reprezintă emisiile care continuă să fie eliberate chiar și după închiderea minelor de cărbune subterane, evidențiind o sursă persistentă de scurgeri de metan în cadrul sectorului energetic. România a cunoscut o schimbare semnificativă în activitățile sale de extracție a cărbunelui, 173 de mine fiind închise până în 2021. Deși au fost depuse unele eforturi pentru recuperarea metanului din aceste situri (de exemplu, recuperarea din minele Lupeni și Vulcan), doar o mică parte (0,73 kt) a fost captată pentru utilizare energetică. 

România și emisiile de metan din minele abandonate: oportunități economice și soluții pentru Reducerea gazelor cu efect de seră

Despre impactul minelor abandonate

Potrivit unui raport realizat de Ember2 , România este responsabilă pentru 85% din emisiile de metan provenite de la minele de cărbune abandonate din UE. În 2021, aceste emisii s-au ridicat la aproximativ 200 000 de tone de metan. Dacă România ar capta și ar utiliza doar jumătate din metanul emis de aceste mine abandonate, ar putea genera anual aproximativ 75 de milioane de euro în energie electrică. În plus, metanul captat ar putea furniza suficientă căldură pentru a încălzi 19.000 de paturi de spital pe an, conform aceluiași raport.

Emisiile de metan din infrastructura gazelor naturale din România: scurgeri și provocări în sectorul energetic

Sectorul gazelor naturale este un alt contribuitor semnificativ la emisiile fugitive. România are o infrastructură de gaze naturale bine dezvoltată, inclusiv peste 13.000 km de conducte de transport operate de Transgaz, precum și două mari companii de distribuție a gazelor naturale: Distrigaz Nord și Distrigaz Sud. În 2021, emisiile de metan provenite din transportul gazelor au fost de aproximativ 0,59 kilotone de CH₄ pentru fiecare milion de metri cubi de gaze transportate. Aceste emisii au loc atât în timpul procesării, cât și al transportului. Acest lucru evidențiază o sursă mică, dar importantă de emisii de metan în sectorul energetic, deoarece chiar și scurgerile minore și ineficiențele din infrastructura gazelor naturale pot contribui semnificativ la problema generală a metanului. Deși numărul poate părea mic, aceste emisii se acumulează în timp, ceea ce le face un domeniu critic pentru eforturile de reducere a emisiilor în sectorul energetic. 

România în sectorul petrolului și gazelor: contribuția la emisiile de metan și provocările conformării cu standardele UE

România este al doilea mare producător de petrol și gaze din UE, jucând un rol central în sectorul energetic, care este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor sale de metan. Sectorul petrolier contribuie, de asemenea, la emisiile de metan în timpul extracției și transportului. Rețeaua de conducte de țiței a României se întinde pe 2.776 km. Îmbunătățirile sunt în curs de desfășurare în mai multe sectoare de producție, dar ritmul va trebui accelerat pentru a atinge conformitatea cu Regulamentul UE privind metanul. 

 

Producția internă de gaze naturale în România: contribuții la sectorul energetic și reducerea dependenței de importuri

România produce anual aproximativ 9,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, majoritatea provenind din zăcăminte terestre. Dependența de producția internă contribuie la menținerea unui nivel relativ scăzut al importurilor, de aproximativ 10-15% din consumul total de gaze. Sectorul de petrol și gaze din România rămâne o parte semnificativă a peisajului energetic al țării, reprezentând aproximativ 40% din aprovizionarea cu energie primară. 

Scurgerile de metan din infrastructura de petrol și gaze a României: provocări și necesitatea imbunătățirii măsurătorilor

Infrastructura de petrol și gaze a țării, inclusiv producția, transportul și depozitarea, este o sursă notabilă de scurgeri de metan din cauza infrastructurii învechite și a practicilor răspândite de ventilare și ardere. S-a constatat că mai mult de 50% din siturile monitorizate din zonele de producție a petrolului din România emiteau metan la niveluri mult mai ridicate decât cele raportate3 . Numai aerisirea operațională reprezintă până la 75% din emisiile de metan detectate din producția de petrol. Emisiile de metan din sectorul de petrol și gaze din România au fost estimate la 120 de kilotone de CH₄ anual. Această cifră este probabil de 2,5 ori mai mare decât rapoartele oficiale, reflectând necesitatea îmbunătățirii măsurătorilor și a eforturilor de atenuare. 

Provocări în sectorul energetic

Recuperarea metanului din minele de cărbune active și abandonate rămâne limitată, fiind captată doar o mică parte din emisii. 

Scurgerile de gaze de la infrastructura învechită continuă să reprezinte o provocare pentru sectorul petrolului și gazelor, în ciuda eforturilor continue de modernizare a infrastructurii.